Adevărul "gol-goluţ" despre operaţiile de mărire de sâni

Dr. Adina Alberts, unul dintre cei mai buni medici esteticieni, a făcut o selecție a celor mai frecvente întrebări care îi sunt adresate la consultații, de către paciente, pe tema măririi sânilor. Aceasta fiind și cea mai des întâlnită operație pe care și-o doresc femeile, astfel este bine de știut dacă:

 

Sânii pot fi măriți și altfel sau doar cu implanturi?

 

Deocamdată, cea mai sigură modalitate de mărire a sânilor este aceea care utilizează implanturile mamare.
Implanturile sunt niște „pungi” pline cu silicon, totul steril, care se inserează în spatele mușchilor pectorali – mușchii anteriori ai toracelui - pentru a produce o mărire de sâni. În majoritatea cazurilor, indicația este de inserție în spatele acestor mușchi. Există și excepții de la această regulă și anume, la sportivele de performanță (handbaliste, voleibaliste, jucătoare de tenis, înotătoare etc), la dansatoare, instructoare de fitness, persoane care, în general, utilizează intens acești mușchi. În aceste cazuri, implanturile trebuie montate înaintea mușchilor pectorali pentru a nu deteriora funcția acestora și pentru a obține un rezultat estetic cât mai bun.
Avantajele acestei metode sunt incontestabile. Majoritatea tehnicilor nu invadează deloc glanda mamară, aceasta rămânând intactă. Iar dacă se dorește scoaterea acestora, se poate face fără probleme, sânii revenind, de regulă, la forma de dinainte de intervenție în decurs de câteva luni.
O putem considera o etapă premergătoare marii revoluții în medicină, revoluție pe care o așteptăm cu toții și anume, „cultura de celule proprii”, astfel încât să putem obține „piese de schimb” pentru orice organ, inclusiv pentru glanda mamară. Dar mai e până atunci...
Au fost făcute încercări/studii în ceea ce privește alte variante de mărire de sâni. Acum câțiva ani se făcea mare vâlvă în lumea medicală pentru un produs de acid hialuronic special creat pentru mărirea diverselor părți ale corpului și inclusiv pentru sâni. După câțiva ani, tehnica a fost abandonată pentru că este greoaie, necesită aparatură care nu-și justifică costul, iar rezultatul nu durează mai mult de câteva luni, după care trebuie refăcută intervenția. Iar dacă din greșeală materialul este introdus în glandă, apar semne fals pozitive de noduli care sunt greu de urmărit la controalele obișnuite mamografice.
S-a încercat și varianta prin utilizarea lipofilingului – adică injectări de grăsime proprie. Și această tehnică poate da aceleași rezultate mamografice fals pozitive spre exemplu, fiind și ea greoaie, pentru o mărire a sânilor cu 100 ml (o jumăte de pahar de apă) este nevoie de o operație de 7-8 ore, cu anestezie generală.
Recent au apărut tehnici de utilizare a celulelor stem extrase din grăsime sau plasmă, tehnici care au puțini adepți deocamdată pe plan internațional, nu pentru că nu avem încredere în celula stem, nu aceasta este cauza, ci pentru că tehnica nu este suficient de rutinată, nu facem experimente pe pacienții noștri și nu ne propunem să o aplicăm decât atunci când va întruni toate aprobările forurilor internaționale de specialitate.

 

Se pot sparge implanturile? Și dacă da, în ce condiții?

 

Implanturile nu se sparg! Ele sunt fabricate astfel încât au o induranță foarte ridicată. Totuși, dacă pacienta suferă un accident în care sunt fracturate câteva coaste, este posibil ca și implantul să aibă de suferit. Gelul siliconic din interior este compact, nu curge și nu se disipă în țesuturi, astfel încât nu este niciun pericol în caz de fisurare a implanturilor. Sunt specialiști care afirmă că pentru o ruptură minimă nici nu trebuie reintervenit, implantul putând rămâne pe loc pentru că gelul este coeziv.
De regulă, investigațiile paraclinice pot pune în evidență o eventuală ruptură, caz în care, după părerea mea, se impune o nouă intervenție chirurgicală de înlocuire. Implanturile sunt garantate de producător 10-20 de ani sau chiar pe viață.
Nimeni nu poate garanta însă forma sânilor, care poate suferi modificări în timp, astfel că localizarea inițială a implanturilor nu mai corespunde necesităților estetice.

 

Operația doare?

 

Este o intervenție care se face doar cu anestezie generală, pentru că nu se poate altfel. Am întâlnit în perioadele mele de formare, mai ales în SUA, chirurgi care făceau această intervenție cu anestezie locală. Și am avut ocazia să vorbesc și cu câteva paciente care au trecut prin așa ceva. Nu recomand!
Imediat după operație se simte o jenă, ca o apăsare intensă pe torace și o febră musculară pe mușchii anteriori toracici.
Nu există o astfel de operație „fără durere”! Este adevărat că, cu cât acuratețea tehnicii este mai mare și sângerarea mai redusă, cu atât disconfortul de după este mai mic. Iar percepția proprie a fiecărei paciente este definitorie în aprecierea disconfortului de după.

 

Pot să zbor cu avionul după aceea?

 

Această întrebare pare să nu se mai epuizeze. Atât timp cât cabina este presurizată, adică în condiții normale de zbor, nu există nici un inconvenient. În caz de depresurizare, există multe cavități ale organismului care simt lipsa de presiune, dar asta nu înseamnă că există vreun pericol de explozie. Membrana siliconică de înveliș este extrem de rezistentă, astfel că, dacă peste un implant se trece cu roata unei mașini, aceasta nu se sparge.

 

Care sunt cele mai bune implanturi?

Firmele producătoare de implanturi consacrate au produse sensibil egale ca și calitate. Gelul siliconic este la fel, adică coesiv, formele și mărimile sunt variate ca să acopere tot necesarul de dimensiuni. Este greu de spus care sunt mai bune. Este ca și cum aș încerca să spun care mașină este mai bună dintre una nemțească și una japoneză. Este adevărat că există mici diferențe, rafinamente, dar neimportante într-o viziune de ansamblu. Este adevărat că există așa numitele implanturi matrix – s-au numit așa până acum un an, care sunt mai scumpe și pe acest considerent multă lume cred că sunt cele mai bune. Acestea ar trebui folosite doar atunci când ai indicație certă. Ele aderă agresiv de țesuturile înconjurătoare și acest lucru poate fi un inconvenient cu trecerea timpului pentru că sânul se mai lasă în timp, iar implantul rămâne prea sus.

 

Dacă sânii sunt foarte mici, înseamnă că nu pot avea implanturi mari?

 

Mărimea implanturilor se alege în funcție de datele anatomice ale fiecărei femei în parte. Cei mai importanți parametri de care depinde alegerea implantului sunt diametrul toracelui, diametrul sânului, mărimea sânului și laxitatea acestuia. De regulă, i se dă pacientei o limită superioară și una inferioară pentru volumul implantului, iar pacienta alege în funcție de dorință. Este evident că în cazul în care cererea este extremă, atunci rezultatul dorit poate fi obținut din mai multe intervenții succesive de mărire.

 

Ce complicații pot apărea?

 

Complicația cea mai importantă care poate să apară este „contractura capsulară”. Dar este pe cale de dispariție. Mai apare doar în cazuri cu totul izolate, uneori când a avut loc o sângerare mai importantă ca și complicație imediată a operației, sau în caz de infectare a implantului.
Atunci când aceasta apare, rămâne un singur lucru de făcut, și anume se scoate implantul, se elimină în totalitate capsula – operație dificilă care sângerează mult- și apoi se închide. După cel puțin șase luni, se poate introduce un nou implant.